Am avut…

Am avut momente în viața mea când mi-am pus capul în pernă și am plâns, am plâns atât de tare încât simțeam că mi se zguduie tot sufletul… Simțeam cum toată perna îmi cuprindea privirea în brațele ei si-mi aduna fiecare lacrimă in parte… lacrimi pe care le transforma mai apoi, în mănunchiuri de vise.

Am avut momente în care m-am ghemuit într-un colț ca un copil abandonat, lipsit de părinți, lipsit de iubire… Și-n liniștea mea îmi auzeam doar suflul lent și inima cum bate.

Am avut momente în care palatul din sufletul meu a fost cotropit, rămânând în urmă mormane de ruine…

Am avut momente în care m-am învelit cu strălucirea stelelor și mi-am clădit în suflet ziduri din speranțe.

Am avut fel de fel de momente.

Pe unele le-am scrijelit pe scoarța sufletului meu, pe altele le-am împins în prăpastia uitării pentru totdeauna.

3 gânduri despre „Am avut…”

  1. Viata este o lupta continua a sinelui (Sufletului) cu dimensiunile infinite ale perceptiei rational-sentimentale, înca de la taierea cordonului ombilical, de la separarea noului nascut de legatura cu mama sa biologica.
    Fericirea sau nefericirea nou nascutului tine (pâna la maturizarea si independenta materiala) de tatal si mama apoi, evolutia adultului de ceea cea ce va alege liber arbitrar, responsabil si constientizând optiunile si consecintele alegerii lor.
    O noapte si un Weekend sublim, Suflet drag !

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s