Am avut…

Am avut momente în viața mea, în care m-am ghemuit într-un colț ca un copil abandonat, lipsit de părinți, lipsit de iubire… Am avut momente în care, castelul din sufletul meu a fost cotropit, rămânând în urmă mormane de ruine… Am avut momente în care, i-am cerut ploii sa-mi spele rănile, să ia cu ea durerile și să plece. Am avut momente în care, doar … Continuă să citești Am avut…

M-am așezat…

M-am așezat râzând pe-o bancă în parc. Ce râs prostesc! Lacrimile se-mbrâncesc în mine îngrămădindu-se la colțul ochilor și eu… Eu râd. Și copacii râd… Ce dacă-i toamnă! Ce dacă iarna îi lasă goi într-o lume rece? Ei râd … Doar soarele îi mai îmbrățișează din când în când…Dacă pe ei nu-i sperie frigul iernii, pe mine de ce să mă sperie frigul vieții? Se … Continuă să citești M-am așezat…

Nu. Nu mă mai grăbesc

Nu. Nu mă mai grăbesc să plac oamenilor care nu mă plac. Nu mai alerg să culeg zâmbete, ca mai apoi, să le plantez în inima lor. Am făcut de multe ori asta… Am făcut-o pentru că fiecare cuvânt încărcat cu urâtul din ei se atârna de sufletul meu ca un bolovan. Nu-mi plăcea să fiu îmbrăcată într-o haină din zale ruginite, zdrențăroasă și murdară. … Continuă să citești Nu. Nu mă mai grăbesc

Nu mai bat

Nu mai bat demult la porți închise. Nu-mi mai aplec capul să forțez zăvorul. Dacă s-au închis, înseamnă că așa a trebuit să fie… Oamenii vin și pleacă. Unii te poartă cu ei ca pe un talisman, alții îți fac vânt la prima stație… Am văzut oameni, care pierzându-se în lupta cu iubirea s-au transformat în arcașii altor vieți. Târziu am înțeles că iubirea schimbă … Continuă să citești Nu mai bat